Paștele în superstiții și tradiții românești


Potrivit credinței populare românești, dormitul în ziua de Paști nu este deloc recomandat. Dacă ațipești în această zi sfântă, strigoiul îți fură anafura de la biserică dintre dinți și o dă de vânzare dracului, astfel încât, vei fi pândit mereu de ghinioane și nu vei avea parte de belșug.

traditii romanesti de Paste

Dacă adormi de Paști, tot anul vei fi somnoros, viermii îți vor mânca semănăturile, ploaia îți va strica fânul cosit și te va prinde pe câmp când mergi la prășit.

Mesaje de Paști | Felicitari, urari si SMS-uri

Lumânarea de la Înviere este bine să fie păstrată în casă tot anul, fiind indicat să o aprinzi (în față icoanei) în caz de boală, cutremur, furtună sau necaz.
Lumina acestei lumânări este binecuvântată, întrucât ea este foarte aproape de lumina Raiului.

Apa, un simbol al purificării trupești și sufletești, avea, de altfel, un rol aparte cu ocazia sărbătorii pascale.În dimineața Paștelui este bine să îți arunci prima privire într-o cofă cu apă, astfel încât să ai vederea bună în restul anului.
Un obicei ritual constă în spălatul cu apă neînceputa conțînând un ou roșu, eventual și unul alb (aducând sănătate și rumeneală în obraji), un bănuț de argint- simbol al bogăției) și un fir de iarbă verde- semn al prosperității casei ori un fir de urzică- pentru a fi aspru și hotărât în viață.

În Transilvania există tradiția "udatului" cu apă",din fântânăși mai apoi cu parfum, tot ca un rit de curățire specific pascal.

În Bucovina, fetele se spălau în dimineață de Paște cu apa folosită la curățatul clopotului, astfel încât, să fie frumoase și căutate de flăcăi în decursul întregului an.

În alte regiuni folclorice, înainte de a merge la biserică, se recomandă că fetele și băieții să se uite într-o fântână, ca să fie la fel de frumoși și limpezi, ca și apa acesteia, tot anul.

Sarea nu era deloc de bun augur în duminica de Paște.
Oamenii care se atingeau de ea, direct din solniță, erau condamnați să le asude mâinile tot anul.

Totodată, pentru a fi ferit de transpirație în lunile de muncă agricolă ce urmau, tradiția spunea că, odată întors de la Înviere, trebuia să pui mâna pe o bucățică de fier sau pe clanța ușii și să spui : " Cum nu nădușește fierul și e rece, așa să nu nădușească mâinile mele tot anul, la lucru".

Un alt remediu contra transpirației era să atingi cu mâna o piatră, imediat cum te deșteptai în dimineața de Paști.

Pastele in Franta - Traditii si obiceiuri

Pasca, crucea de pe ea sau anafura erau leacuri magice indicate pentru friguri, de protecție a vacilor contra descântecelor rele,  putând vindeca și găinile ce dădeau să moară.
Tot cu anafură, dar și cu slănină și pânza cu care au fost învelite ouăle roșii, se afumau vacile, dându-le roată de trei ori, acest ritual fiindu-i de folos și omului, atunci când bolea.
Ca să nu-ți deoache nimeni vaca era bine să o lovești de trei ori cu ștergarul de la pască.

Sunătoarea sau clocoticiul sfințit de Paști puteau îndepărta vițelul de vacă, fără să a se strica laptele vacii.

Cocoșul sfințit de Paști se credea a fi o sursă de belșug, sănătate și dragoste.
De altfel, în zona Călărașului, oamenii aduceau cocoși la slujba de Înviere, existând credința că acela căruia îi va cânta primul cocoșul în acea noapte va fi însoțit de noroc tot anul. Cocoșii erau împărțiți săracilor, pentru pomenirea morților.

Pastele in Italia - Traditii si obiceiuri

La masa festivă de Paști era bine să mănânci mai întâi pește și pasăre, pentru a fi zglobiu precum peștele și ușor ca pasărea.

În unele regiuni românești, era auspicios să mănânci hrean după slujba de Paști de duminică, pentru a fi sănătos și iute în tot restul anului; la fel, dacă primul lucru mâncat de Paște după plecarea de la biserică era un ou, se credea că acesta aduce sănătate și ușurătate trupului în decursul întregului an.

În Vâlcea, se spunea că este totuna dacă guști din anafura de Paști sau mănânci floare de măr ori mugur de salcie, întrucât acești doi pomi sunt sfinți.

Tot în Vâlcea, nu se muncea trei joi la rând după Paște, ca nu cumva să dea piatra peste pomi și ogoare.

Se spunea că dacă un șoarece mânca din anafură de la Paști, se transformă în liliac.

Ai grijă cu cine ciocnești ouăle vopsite în ziua de Paști, întrucât cu acea persoană , aproape sigur, te vei găsi pe lumea cealaltă. Când ciocnești ouăle de Paști, dacă al tău se sparge ești obligat, dacă ți se cere, să îl dai celui care ți l-a crăpat.



Dacă nu faci asta, vei mânca acel ou stricat fiind, pe cealaltă lume. Era recomandat să mergi la slujba de Înviere cu un ou vopsit roșu în sân, pentru a fi rumen în obraji tot anul. Unele fete dormeau în noaptea din ajunul Paștelui cu un ou roșu la sân , pentru ca frumusețea să se așeze peste ele de-a lungul întregului an. Dacă păstrezi un ou roșu vreme de 40 de zile după Paști și acesta nu se strică, este semn că vei avea noroc tot anul.

În unele zone, se spune că nu este indicat să dai de pomană ouă încondeiate (excepție făcând ouăle roșii, în unele zone, deoarece Dumnezeu nu le primește. Mai multe despre acest subiect în articolul Ouăle de Paști - simbol, legendă și semnificație

De Paști, dar și de Sângeorz sau Anul nou , se așeza o bucățică de fier sub prag, ca o protecție pentru casă.

Dacă atunci când te duci la Înviere te împiedici sau, și mai rău, cazi, îți va merge rău tot restul anului.

Îmbrăcămintea nouă, la fel ca și apa, are un rol purificator cu ocazia Paștelui.Conform obiceiului, era benefic să mergi la biserică în noaptea de Înviere cu o cămașă nouă. De fapt, aproape toate obiectele noi semnificau trecerea rituală într-o nouă viață.

Astfel, vasele în care se ducea mâncarea la biserica era bine să fie și ele noi.

Dacă cea dintâi persoană ce îți trece pragul în ziua de Paști este bărbat, atunci vei avea noroc tot anul.

Pastele in Italia - Traditii si obiceiuri

De Paști, ca și de Rusalii, există credință potrivit căreia cerurile se deschid, permițându-le sufletelor celor morți să se întoarcă acasă, astfel încât, să își așeze protecția asupra rudelor dragi. Totodată, se zice că cei ce mureau în duminică de Paști erau scutiți de Judecata Divină, sufletele lor ajung direct în rai.


Copii născuți de Paști, mai ales în timp ce bate pentru întâia oară clopotul la biserică,se spune că sunt binecuvântați, ei având viață luminată și presărată cu noroc toată viața.


În Moldova, firimiturile de la Paște erau îngropate pentru a da naștere unei plante numite "Mărunca" sau "Cucoana", din care se face un suc bun pentru femeile sterpe.


Potrivit unui vechi obicei de Paști, o cârciumăreasa trebuia să fie goală pușcă și sădea cu mătură prin curtea cârciumii, pentru a i se strânge clienții la fel cum aduna ea gunoiul.


Dacă vremea era rece și urâtă în ziua de Paște, se zicea că nu se va îndrepta până la Rusalii. O aversă rapidă de ploaie în duminica de Paște anunță recolte bogate, dar fân puțin. Vântul prezent în ziua de Paști se spunea că nu se va mai opri tot restul anului.

Pastele in Anglia - Traditii si obiceiuri

Copyright © diane.ro. 2011

Paștele în superstiții și tradiții românești Paștele în superstiții și tradiții românești Reviewed by Diana Popescu on aprilie 23, 2011 Rating: 5

Un comentariu:

Un produs Blogger.